Gheorghe Sarau


Limba rromani. Planificarea lingvistică în România între anii 1990 – 2008

conf. dr. Gheorghe Sarău

Universitatea Bucureşti

Limba rromani. Planificarea lingvistică în România între anii 1990 – 2008

01. Context

Dacă ar fi să comparăm situaţia de astăzi a frecventării şcolii de către elevii cu identitate rromă asumată cu cea de acum optsprezece ani, observăm o creştere de 1 ½., (în anul 1990, în sistemul educaţional erau 109.325 elevi rromi – preşcolari şi elevi de la cl. I-XIII -, iar la finele anului şcolar 2006/2007, numărul acestora crescuse la 263.409, adică 7,52%, raportat la totalul de 3,5 mil. preşcolari, elevi şi tineri din învăţământul preuniversitar).

Pe de altă parte, comparând datele din anul 1990 cu cele din anii şcolari ulteriori, în privinţa studiului orelor de limba şi literatura rromani, respectiv de istoria şi tradiţiile rromilor ori a studiului integral în limba maternă rromani, se constată o creştere continuă  E de consemnat faptul că în anul şcolar 1992–1993, când a debutat studiul limbii rromani şi la nivelul claselor I-IV, doar 368 de copii rromi studiau limba rromani, la jumătatea perioadei – în anul şcolar 1988/1999 – numărul acestora era de aproape 2000, iar în martie 2001 se ajunsese la peste 11.000.

În prezent însă, numărul de elevi rromi care a optat pentru studierea curriculumului adiţional rrom (format din 3-4 ore săptămânale de limba şi literatura rromani la nivelul claselor I – a XII-a, respectiv din ora de istoria şi tradiţiile rromilor, prevăzută la clasele a VI-a şi a VII-a) ori care a trecut la studiul integral în limba maternă rromani a crescut de la 50 elevi, în anul 1990, la 26.805 – în anul şcolar 2007/2008 (din care 320 învăţau doar în limba maternă, la grădiniţe şi la cl. I-V), ceea ce înseamnă un salt spectaculos, incredibil, de 536 ori!

Raportat la numărul de elevi rromi cu identitate rromă asumată, care frecventează şcola, observăm că între 9,81 % (în anul şcolar 2006/2007) şi 10,17% (în anul şcolar 2007/2008) dintre elevii rromi optează, suplimentar, pentru orele de limba şi istoria rromilor sau să studieze integral în limba maternă rromani.

Tabel  – Şcolarizarea rromilor comparativ cu predarea limbii şi istoriei rromilor, în perioada 1990-2008

An şcolar

Nr. Elevi rromi cu identitate rromă asumată

Nr. elevi rromi care au studiat limba şi/sau istoria şi tradiţiile rromilor ori integral în limba rromani

2007/2008

263. 409

26.805, din care 320 au studiat integral în limba maternă rromani

2006/2007

260. 105

25.525, din care 140 au studiat integral în limba maternă rromani

2005/2006

243.008

24. 903

2004/2005

220.000

24.129

2003/2004

183.176

20 528

2002/2003

158.128

15 708

1989 /1990

109.325

50

02. Sistemul de învăţământ pentru rromi

În România, familia rromă poate alege pentru copilul său:

a. învăţământul cu predarea în limbile română sau maghiară, în funcţie de tradiţia locală şi din familia de rromi. În cadrul acestui tip de învăţământ, părinţii pot solicita pentru copiii lor studierea suplimentară a 3-4 ore săptămânale de limba şi literatura maternă rromani sau / şi de  istoria şi tradiţiile rromilor.

b. învăţământul cu predare integrală în limba rromani (cu 4 ore săptămânale obligatorii de limba română).

03. Predarea limbii şi literaturii rromani, a istoriei şi tradiţiilor rrome (în licee, şcoli şi grădiniţe)

a. Predarea a 3 ore săptămânale/clasă de limba maternă rromani, în trunchiul comun de discipline şcolare, la cl. a IX-a – a XII-a (începând din anul 1990), la Şcolile Normale (fostele licee pedagogice);

În România, predarea primelor ore de limbă rromani a început în anul şcolar 1990/1991, la trei clase cu 50 de elevi rromi, ce se pregăteau să devină învăţători rromi, în cadrul Şcolilor Normale (Liceele Pedagogice) din Bucureşti, Bacău şi Târgu Mureş. Proiectul s-a încheiat în anul 1995, dar, sporadic, a fost replicat, îndeosebi din anul şcolar 1995 / 1996 şi, timid, din anul şcolar 2001 / 2002, în cadrul altor licee pedagogice, din Bucureşti, Slatina, Zalău, Cluj Napoca, Iaşi, Bacău etc., unde s-au studiat şi cele 3 ore săptămânale de limbă maternă rromani, prevăzute în planul de învăţământ.

b. Predarea a 3-4 ore săptămânale/clasă de limba maternă rromani, în trunchiul comun de discipline şcolare, la cl. I – a XII-a (începând din anul 1992 şi până în prezent), respectiv o oră / săptămână de istoria şi tradiţiile rromilor la clasele a VI-a şi a VII-a.

Din anul şcolar 1992–1993, se extinde studiul limbii materne rromani şi la nivelul claselor I-IV, existând un număr de 368 copii rromi care studiau această disciplină, ca, în prezent, în anul 2008, numărul elevilor rromi care studiază limba, literatura, istoria şi tradiţiile rrome să ajungă la 26.805 (cu peste patru sute de profesori, în 41 de judeţe din 42).

c. Predarea integrală în limba maternă rromani, secondată de studierea obligatorie a 4 ore săptămânale de limba română.

Acest tip de învăţământ a demarat în anul şcolar 2001 / 2002, la Şcoala nr. 12 Măguri – Lugoj, din judeţul Timiş, apoi, din anul şcolar, 2006 / 2007 s-a extins la Şc. nr.  1 din Orăştie, în judeţul Hunedoara, ca, din anul şcolar 2007/2008 să se extindă şi la Sc. nr. 1 Lupeni, din acelaşi judeţ, respectiv la alte unităţi şcolare, ca: Şc. Ineu (jud. Bihor), Şc. nr. 9 „Anton Pann” din Băila şi Şc. Stoeneşti din judeţul Olt. În prezent, 380 de elevi rromi sunt înscrişi în învăţământul monolingv de limba rromani.

Este de remarcat faptul că la cl. a V-a – a VIII-a de la Şc. 12 Măguri – Lugoj se face predarea  parţială în limba rromani.

d. Predarea la grădiniţe în limba rromani (cu abordări bilingve rromani – română) – din anul 2005 şi până în prezent;

La iniţiativa organizaţiei rrome „Amare Rromentza”, se introduce, experimental, în anul 2005, în parteneriat cu ISJ Călăraşi, la Grădiniţa din Săruleşti, predarea bilingvă rromani – română, la o grupă cu preşcolari rromi căldărari, iar din anul 2006 proiectul a  fost extins de către aceeaşi organizaţie, în colaborare cu ISJ Iaşi şi la Ciurea (în judeţul Iaşi). Învăţământul preşcolar în limba rromani cu metode de predare bilingvă se extinde, din anul şcolar 2006/ 2007 şi la alte unităţi de învăţământ preprimar, în prezent existând grupe cu preşcolari rromi la Bacău (3 grupe din anul 2007, la Şc.„Domniţa Maria” din Bacău, la Şc. nr. 1 Dărmăneşti şi la Şc. Gutinaş, Com Ştefan cel Mare), la Şc. nr. 12 Măguri (2 grupe) şi la Şc. Ineu (Bihor, o grupă).

04. Predarea limbii rromani la nivel universitar
A. La Universitatea din Bucureşti

1. la Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine:

a. Organizarea cursului facultativ (optional) de limba rromani

Începând cu anul univ.1992/1993, pentru prima dată în învăţământul superior românesc, a fost iniţiat studiul limbii rromani la Facultatea de Limbi şi Literaturi Straine a Universităţii din Bucureşti, prin ţinerea, de către prof. Gheorghe Sarău, a unui curs “facultativ” (optional) de limba romani. Organizarea acestui curs a fost posibilă numai cu concursul, întelegerea şi perseverenţa câtorva reputaţi dascăli ai învăţământului superior românesc: prof. univ. dr. Nadia Anghelescu – şefa de atunci a Catedrei de Limbi şi Literaturi Orientale, prof. univ. dr. Lucia Wald, reputat indo-europenist, şi prof. univ. dr. Iancu Fischer – decanul, în acea vreme, al Facultăţii de Limbi şi Literaturi Străine din Universitatea Bucureşti, iar pentru reglementarea statutului acestui curs şi pentru remunerarea profesorului Gheorghe Sarău a fost nevoie de interventia energică a rectorului din acea vreme, prof. univ. dr. Emil Constantinescu, care a reuşit să spulbere pseudopretextele de ordin juridic şi financiar invocate de unii funcţionari ai Universităţii.

Acest curs, care s-a continuat până în anul 2001 – chiar şi după înfiinţarea, în anul 1997, a  unei secţii de indianistică (hindi – limba rromani) – şi s-a adresat studenţilor de la secţiile de limbi străine, celor de la Facultatea de Filologie română, dar fiind deschis şi altor studenţi ai Universităţii sau din alte institute de învăţământ bucureştene şi din străinătate, celor care activează în domeniul rrom în cadrul unor organizaţii nonguvernamentale. Aşa, de pildă, între cursanţi s-au numărat şi studenţi de la facultăţile de sociologie, teologie, drept, istorie, jurnalistică, muzică, psihologie, pedagogie, teatru etc.

b. Structurarea unei Catedre de indianistică în cadrul Facultăţii de Limbi şi Literaturi Străine din Universitatea Bucureşti, cu prima promoţie în 2001

În urma a trei oferte succesive, lansate de către prof. Gheorghe Sarău Universităţilor din Constanţa (în octombrie 1991), din Craiova (în aprilie 1996) şi din Bucureşti (în aprilie 1996), Facultatea de Limbi şi Literaturi Straine a Universităţii din Bucureşti a îmbrăţişat, în mai 1996, ideea structurării unei Catedre de indianistică, unde să funcţioneze, prin alternanţă, secţia hindi (ce avea astfel şansa să fie reluată după o întrerupere de 2 ani) şi hindi-romani. Astfel, cu începere din anul universitar 1996/1997, s-a redeschis secţia B. hindi, iar din anul universitar 1997/1998, în urma examenului de admitere din toamna anului 1997, s-a deschis şi secţia hindi-romani. Pentru cele două secţii (B. hindi, respectiv B. hindi-romani) au fost acordate cifre de şcolarizare (anual, câte 7-10 locuri), prin alternanţă, adică din 2 în 2 ani pentru fiecare secţie. În anul universitar 1997/1998, secţia B. indianistică (hindi-romani) a fost frecventată de 13 studenţi ai Facultăţilor de Limbi şi Literaturi Străine, respectiv, ai Facultăţii de Litere din Bucureşti (12 studenţi gaje şi o studentă din etnia romilor, Salomeea Romanescu).

c. Secţia B. limbă şi literatură rromani, cu prima promoţie în 2002

În perioada mai – august 1998, ca urmare a stăruinţelor inspectorului Gheorghe Sarău, cu  sprijinul acordat de Partida Romilor (Nicolae Păun şi Gheorghe Ivan) şi de alţi lideri rromi (Vasile Ionescu), decidenţii Facultăţii de Limbi şi Literaturi Străine din Bucureşti (decan Sanda Râpeanu şi şeful de catedră, conf. dr. Viorel Bageacu) şi ai Facultăţii de Litere (prof. dr. Horia Dan Mazilu) propun ca, în locul secţiei de indianistică (hindi-romani) demarată în anul univ. 1997/1998, să se aprobe înfiinţarea unei secţii de sine stătătoare “B. limba şi literatura romani”, cu începere din anul universitar 1998/1999, Ministerul acordând 10 locuri distincte în acest scop. În urma examenului de admitere (organizat în două sesiuni, în septembrie şi octombrie 1998), au fost admişi 8 tineri rromi la specializările română–romani (6 studenţi), respectiv la specializările franceză/engleză – rromani (2 studenţi). În continuare, se acordă, anual, câte 10-15 locuri candidaţilor rromi.

d. Secţia A. limba şi literatura rromani, cu prima promoţie în 2008

Din anul universitar 2005/2006, secţia B. limbă şi literatură rromani se transformă în secţie A. limba şi literatura rromani, cu câte 20 de studenţi, anual.

2. la Departamentul de Învăţământ Deschis la Distanţă (CREDIS) al Universităţii din Bucureşti

a. Secţia “institutori – limba rromani”, din anul 2000 şi până în 2008. Promoţii de absolvenţi rromi: 2003, 2005, 2006, 2007, 2008 (între 30 –70 absolvenţi / promoţie);

În perioada 2000 – 2008, pregătirea institutorilor rromi-profesori de limba rromani/direcţia de studii limba rromani, s-a realizat la Universitatea din Bucureşti (Departamentul de învăţământ deschis la distanţă CREDIS), în cadrul unui program iniţiat de M.Ed.C., în anul 2000, în parteneriat cu Universitatea Bucureşti şi cu sprijinul financiar iniţial al organizaţiei CEDU 2000+, apoi cu sprijinul financiar şi al altor parteneri (preponderent, Reprezentanţa UNICEF în România, Programul PHARE al M.Ed.C., OSI Budapesta, CRCR Cluj Napoca, Fundaţiile Providenţa şi Noroc, Partida Romilor ş.a.), pentru achitarea taxelor de studii.

Studenţii de la această secţie au parcurs integral programa de limba şi literatura rromani, ca secţie B, a Facultăţii de Limbi şi Literaturi Străine.

Cursanţii rromi de la CREDIS au activat, în paralel, ca profesori de limba rromani sau / şi de istoria şi tradiţiile romilor în şcolile aflate în comunităţile lor de reşedinţă.

b. Secţia “pedagogia învăţământului primar şi preşcolar”, din anul 2005, în cadrul Programului rural (PIR), cu promoţie în 2008

În anul universitar 2005/2006, în cadrul Programului pentru Învăţământul Rural (PIR), au fost admişi, la nivel de ţară, şi 50 de cursanţi rromi, ca bursieri, care au absolvit, în anul 2008, secţia “pedagogia învăţământului primar şi preşcolar”, beneficiind şi de un  curriculum nuanţat prin 3 discipline facultative din domeniul limbii, literaturii şi metodicii predării acestora (la Universitatea din Bucureşti, Departamentul IDD CREDIS).

B. La Universitatea “Babeş – Bolyai” din Cluj Napoca – Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei

Din anul universitar 2005/2006, prin Programul PHARE al M.Ed.C., adresat categoriilor defavorizate de elevi, s-au acordat 38 de burse pentru cursanţii rromi, la secţia IDD “pedagogia învăţământului primar şi preşcolar”, din cadrul la UBB Dacultăţii de Psihologie şi Ştiinţele Educaţuiei – UBB Cluj Napoca. Cursanţii rromi beneficiază de curriculum nuanţat pentru discipline ce privesc limba, literatura, istoria şi cultura rromani, cât şi metodica predării acestora. Din anul univesitar 2006/2007, alţi 20 de cursanţi rromi se pregătesc la această secţie, cu burse oferite în cadrul aceluiaşi program.

05. Formarea cadrelor didactice pentru limba rromani (institutori şi profesori)

a. Formarea de învăţători rromi la Şcolile Normale (fostele licee pedagogice), ca un prim program, cu cicluri între anii 1990-1995, 1955-2000, 1996-2001, 2001-2006. În cadrul acestui Program, numărul de învăţători şi educatori a fost foarte mic, sub o sută, şi datorită ciclului lung de formare (5 ani), dar şi din raţiuni legislative (formarea de institutori). Pe de altă parte, doar un număr restrâns dintre aceştia s-a dedicat predării limbii şi literaturii rromani, cei mai mulţi dintre absolvenţi funcţionând ca învăţători şi educatori, atât la clase cu elevi nerromi, dar şi la clase cu elevi preponderent rromi.

b. Formarea intensivă, de scurtă durată, prin cursuri de vară de limba şi  metodica predării limbii rromani

Din anul 1999 şi până în 2008, Gheorghe Sarău a organizat 14 şcoli de vară de limba şi metodica predării acesteia (în anii 2002, 2006, 2007, 2008 – câte două şcoli de  vară), pentru câte 45-60 cursanţi rromi fiecare (cooptaţi în fiecare lună septembrie a anului ca profesori necalificaţi, în curs de calificare la IDD). Prima şcoală de vară a fost finanţată de Guvern (1999), cea de-a doua (2000) – de către Ministerul Educaţiei Naţionale, iar ediţiile 2001 – 2008 au fost preluate financiar de Reprezentanţa UNICEF în România.  În verile anilor 2006, 2007 şi 2008 s-au organizat câte două şcoli de vară, câte una, anual, din aceste veri fiind finanţată de MECT. În anul 2002, Reprezentanţa UNICEF a finanţat şi o şcoală de vară pentru istoria, tradiţiile şi limba rromani.

c. Formarea prin cursuri IDD

Aici includem structurile de formare la distanţă menţionate mai sus, la tipul de predare în învăţământul superior (secţia institutori – limba rromani – direcţia de studii limba rromani şi secţia pedagogia învăţământului primar şi preşcolar)

d. Formarea prin cursurile de zi ale Facultăţii de Limbi şi Literaturi Străine – Universitatea din Bucureşti

Aici se include secţia de limbă rromani, la care ne-am referit anterior, ce are ca scop principal formarea de filologici, dar şi de traducători, translatori, nu în ultim rând, de profesori de limba rromani. Anual, din anul 1997 şi până în prezent, au absolvit între 10 – 20 de cursanţi.

06. Preoducerea instrumentelor de lucru
A. Programe (curricula)

1. Programe şcolare (curricula)

– de limba şi literatura rromani

a.  publicate de Gheorghe Sarău

1. Între 1991-1993 – apar primele două programe şcolare pentru predarea limbii rromani la liceele pedagogice, respectiv la cl. I – XIII;

b. publicate de alţi autori

Între anii 2001–2008, se produc programe noi de limba şi literatura rromani, pentru clasele I–XII, de către autorii: Mihaela Zătreanu, Gheorghe Sarău, Elena Motaş, Camelia Stănescu, Pandelică Nicolae, Ionel Cordovan, Daniela şi Pantilie Chircu Cristil, Gina Anton ş.a.

– de istoria şi tradiţiile rromilor

În anul 1999, Liviu Cernăianu publică prima programă şcolară de istoria şi tradiţiile rromilor, care a fost revizuită şi republicată în anul 2004 de Delia Grigore, Petre Petcuţ şi Laura Căpiţă.

2. Programe pentru studiul limbii rromani la nivel universitar universitar

2. În 1997 – prima programă de limba rromani pentru uz universitar;

3. În 2000 – prima programă de limba rromani pentru învăţământul deschis la distanţă;

B. Manuale şcolare

1. Avându-l ca autor pe Gheorghe Sarău

  • 1992 – Mic dicţionar rom-român (Bucureşti: Ed. Kriterion);

  • 1994 – Limba romani.Manual pentru clasele de învăţători rromi (Bucureşti: EDP, R.A.);

  • 1995 – Culegere de texte în limba ţigănească.Pentru clasele I-IV (Bucureşti: EDP, R.A.).Ediţiile ulterioare:Culegere de texte în limba rromani.

2. Avându-i ca autori pe Gheorghe Sarău, Camelia Stănescu şi Mihaela Zătreanu

  • 1998 – Comunicare în limba rromani. Vakărimata. Anul I de studiu (Bucureşti: EDP, R.A.).

3. Având autori noi

  • 2001 – Limba mea, limba rromani (Abecedar), Autoare: Paula Mailat, Mirena Cionca şi Olga Markus), Ed. Academprint, Tg. Mureş.

  • 2001 – Mirro anglutno lil. Abecedar, Autoare:Mihaela Zătreanu), Bucureşti: Ed.Veritas.

  • Între 2002 – 2004, Mihaela Zătreanu publică la aceeaşi Editură seria de manuale pentru clasele I – IV);

4. Manuale şcolare publicate în baza noilor programe şcolare

  1. Avându-l ca autor pe Gheorghe Sarău

– la Editura Sigma din Bucureşti

1. Limba şi literatura rromani. Manual de comunicare, cl. I (2005);

2. Limba şi literatura rromani, cl. a II-a. Abecedar (2005) – în colab. cu Camelia Stănescu;

3. Limba şi literatura rromani, cl. a III-a (2005);

4. Limba şi literatura rromani, cl. a IV-a (2006);

5. Limba şi literatura rromani, cl. a IX-a (2006);

– la alte edituri (Editura Alpha MDN, Bucureşti)

6. Limba şi literatura rromani, cl. a V-a (2007);

b. Având alţi autori

1. Limba şi literatura rromani, cl. a II-a. Abecedar. Autoare: Olga Markus (2005, Bucureşti: ES Print);

2. Caietul pentru manualul Limba şi literatura rromani, cl. a II-a. Abecedar. Autoare: Olga Markus (2005, Bucureşti: ES Print)

3. Limba şi literatura rromani, cl. a IV-a (Bucureşti: EDP, R.A. 2006). Autori: Elena Nuică, Ionica Duroi şi Stoica Mantu;

4. Ghidul de limba şi literatura rromani, Şansa a II-a, nivel I – IV, Bucureşti: Ed. Step by Step, 2006. Autoare: Camelia Stănescu şi Daniela Cristil Chircu.

5. Ghidul de limba şi literatura rromani, Şansa a II-a, nivel VI – X, Bucureşti: Ed. Step by Step, 2006. Autoare: Gina Anton.

C. Manuale si materiale auxiliare

Între anii 1990–2008, se publică un număr impresionant de lucrări auxiliare, cu destinaţie inclusiv şcolară (a se vedea Bibliografia realizată de Gheorghe Sarău pentru perioada 1990–2008), între care: Aritmetica bilingvă şi Aritmetica trilingvă (rromani – română–maghiară, autori: Ion Ionel şi Mariana Ion-Costin, 2007, Tg. Mureş: Liga Pro Europa), Manualul de istoria şi tradiţiile rromilor (Ro MEDIA, Bucureşti, 2003; autori: Petre Petcuţ, Delia Grigore şi Mariana Sandu) etc.

- Lucrările au fost publicate, în principal, de Editura Kriterion (colecţia “Biblioteca Rromani”), Editura “ Neo Drom”, Editura “Aven Amentza”, Editura Dacia Cluj Napoca, Editura Vanemonde şi RO Media din Bucureşti, Editura Veritas, Editura Sigma, Editura Salvaţi Copiii, Editura rromani Criss ş.a.

D. Cursuri universitare pentru limba, literatura şi cultura rromani

- Între 2001–2005, Universitatea din Bucureşti, prin Editura CREDIS a Departamentului de Învăţământ Deschis la Distanţă şi prin Editura Universităţii din Bucureşti, a publicat 10 lucrări şi cursuri universitare pentru uzul studenţilor rromi de la institutori–limba rromani, respectiv de la secţia de limba şi literatura rromani (lexicologie rromă, morfologie şi sintaxă, curs practic audio de limba rromani, istoria literaturii rromani, antropologie şi folclor rrom, cultură şi civilizaţie veche indiană – două titluri etc.

- În 2008, UBB Cluj Napoca (Facultatea de Pedagogie – Psihologie) va publica un curs de Structuri ale limbii rromani, destinat studenţilor rromi din actualii ani II şi III de la secţia “pedagogia învăţământului primar şi preşcolar”.

07. Cultivarea limbii şi istoriei rromilor prin forme ale educaţiei extraşcolare

  • Din anul 2000, s-a organizat Concursul naţional şcolar de limba rromani (anual, câte 70 concurenţi din cl. a VII-a – a XII-a, iar la fazele locale şi judeţene participă şi elevii din cl. a II-a – a VI-a);

  • Din anul 2008, s-a început organizarea unui concurs similar de istoria şi tradiţiile rromilor (pentru 70 concurenţi, anual);

  • Între anii 1998 – 2005, s-au desfăşurat Taberele de vară pentru limba şi creaţia rromani, iar în anii 2003, 2004 şi 2005 s-a derulat şi oTabără interculturală (în fiecare an au participat câte 200 – 250 elevi rromi, care studiau limba rromani în şcoli);

  • Din anul 2007, se deruleazăParada portului şi dansului tradiţional rrom (170 elevi şi instructori, Costineşti, 6 zile / vară) etc.

08. Principii în promovarea limbii rromani în sistemul şcolar şi universitar

Autorii programelor, ai manualelor şcolare, cât şi profesorii de limba rromani, în demersul lor didactic, cultivă:

1. respectarea grafiei oficializate în cadrul Congresului al IV-lea al Uniunii Rome (Polonia, aprilie 1990);

2. promovarea în comunicarea alertă, pe internet, a grafiei alternative a limbii rromani, fără diacritice (cu grafeme de tipul: sh, zh, ch, ts = tz etc).

3. respectul şi toleranţa lingvsitică (prin oferirea de variante pentru fiecare din dialectele majore: ursăresc, căldărăresc, spoitoresc (cositoresc) şi carpatic), cu indicarea formei regulare, legitime, sub aspect fonetic, morfologic, sintactic şi, mai ales, lexical;

4. încurajează elevii ca, pentru lexicul modern, să adapteze specific lexicul internaţional şi / sau din limba engleză, eludându-se, astfel, cuvinte de influenţă locală (din limbile din contactul de proximitate: română, maghiară, turcă, sârbă etc);

5. scrierea şi comunicarea, cu orice prilej oferit, în limba rromani, cu respectarea grafiei oficiale pentru a se spori comprehensibilitatea la nivelul comunicării scrise.

6. recuperarea cuvintelor vechi din mostrele de folclor de la părinţi şi bunici, prin consemnarea lor scrisă sau prin înregistrări audio şi filme.

09. Rezultate

  • Număr de elevi care şi-au asumat identitatea rromă: peste 263.409 (în 1990 erau 109.129);

  • Număr de elevi rromi care studiază limba şi/sau istoria rromilor: 26.805 (3-4 ore / săptămână);

  • Numărul profesorilor de rromani şi de istoria rromilor: între 420 – 460, în 40 – 41 judeţe;

  • Peste 600 de mediatori şcolari rromi;

  • 42 inspectori cu problemele educaţionale ale rromilor;

  • 60 metodişti cu şcolarizarea rromilor şi predarea curriculumului rrom în judeţe;

  • Predarea integrală în limba rromani la cl. I – a IV-a, la: Şcoala nr. 12 Măguri (Lugoj – jud. Timiş), Şc. 1 Orăştie şi la Sc. 1 Lupeni (HD), Şc. Ineu (Bihor), Şc. Nr. 9 Anton Pann (BR), Stoenesti (OT) – 380 elevi rromi;

  • Predare parţială în limba rromani la cl. V-VIII (Şc. 12 Măguri – Lugoj);

  • Curriculum bilingv rromani – român în grădiniţele de la Săruleşti (jud. Călăraşi), Ciurea (Iaşi), Bacău (3 unităţi),  Şc. nr. 12 Măguri (2 grupe), Ineu (BH);

  • 7940 copii, adolescenţi, tineri şi adulţi rromi au urmat “Şansa a doua” în intervalul 2005 – 2007. Alţi 6300 a fost înscrişi în anul şc. 2007 /2008;În program, se studiază, opţional, şi o ora de limba maternă rromani,

  • Peste 3000 cadre didactice nerome de la grupe şi clase cu elevi rromi au urmat cursuri de formare continuă în rromanipen educaţional, între 1994- 2008, în cadrul cărora au primit informaţii din domeniul limbii, istoriei şi culturii rromilor.

10. Concluzii

Experienţa dobândită de România după anul 1990, dar, mai ales, după anul 1998  – atât cantitativ, cât şi calitativ – în direcţia organizării sistemului de învăţământ de / în limba rromani, o aşează, incontestabil, pe un loc de întâietate mondială. Dar până la modelul intern ideal, cel „maghiar”, cu predare monolingvă – cu discipline predate integral în limba maternă rromani –  cel puţin până la clasele a V-a, mai sunt multe de făcut.

Un răspuns to 'Limba rromani. Planificarea lingvistică în România între anii 1990 – 2008'

Abonează-te la comentarii cu RSS sau TrackBack to 'Limba rromani. Planificarea lingvistică în România între anii 1990 – 2008'.

  1. gheorghesarau spus,

    Ce sa va zic??
    Gh.S.


Lasă un răspuns

Completeaza detaliile de mai jos sau apasa click pe una din imagini pentru a te loga:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Schimbă )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Schimbă )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Schimbă )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Schimbă )

Connecting to %s


Follow

Get every new post delivered to your Inbox.

%d bloggers like this: