Gheorghe Sarau


articol despre limba rromani

Posted in Uncategorized de gheorghesarau pe Aprilie 24, 2011

                             Ce vorbim? Astea chiar sunt vorbe “ţigăneşti”?

Saste – veste?

În mai toate limbile întâlnim expresii a căror semnificaţie iniţială nu poate fi explicată, ele însă fiind utilizate de vorbitori în continuare. Aşa, de pildă, unor expresii româneşti li s-au putut descifra logica sau contextul iniţial în care au apărut (v. „a auzi câinii în Giurgiu”, „ai lu’ peşte / ai lu’ peştii”, ba chiar şi varianta – cu „remorcă stilistică”- „ ai lu’ peşte sărat”), altora li s-au găsit două explicaţii (v. „La Caracal, unde s-a răsturnat carul cu proşti!”), în cazul unor expresii ori sintagme s-au identificat mai multe soluţii, iar în cele mai multe cazuri expresiile sunt folosite cu exactitate, în context potrivit, dar originea lor nu îi este cunoscută vorbitorului şi, de cele mai multe ori, el nici nu este preocupat de acest aspect.

O expresie ce circulă în limba rromani, ca formulă de salut, este saste – veste? (la pl.), cu forme specializate pentru masculin, singular („sasto-vesto?”) şi pentru feminin, singular („sasti-vesti”?). La un prim impuls, vorbitorul este îndreptăţit să traducă prin „sănătoşi-voioşi?”, respectiv prin „sănătos-voios” (m., sg.) şi „sănătoasă-voioasă” (f., sg.).

Dar acestea sunt sensurile evoluate ale cuvintelor, căci sensurile lor de bază funcţionează, evident, cu alte accepţiuni, de multe ori vorbitorul nefăcând nicio legătură între acestea: sasto (adj., m., sg.) „întreg, tot” – ca prim sens -, iar pentru că un om, să spunem, este „întreg”, înseamnă că el este şi „sănătos”, similar, pentru formele de f., sg. „sasti” („întreagă, toată”, prin extindere şi „sănătoasă”) şi de m., f., pl.  „saste” (prin generalizare, „întregi, toţi”, dar, ca al doilea sens şi „sănătoşi”).

Şi al doilea termen din sintagma analizată în cele trei ipostaze, anume „vesto”, „vesti”, „veste”, se comportă, analog, înregistrând ca sens circulant mai extins înţelesurile de „voios” (sasto), „voioasă” (sasti), „voioşi” şi, prin generalizare, şi „voioase” (saste). De menţionat că generalizarea se produce şi în alte situaţii (v. ćhave „băieţi, flăcăi”, dar şi „copii” în general – fără a se face deosebirea că printre băieţi sunt şi fete – sau bakre echivalat prin „oi” şi nu, neapărat, prin forma de bază, „berbeci” (substantiv de gen masculin, la pl.).

Dar şi aici, vorbitorul „uită” sensul de bază pentru vesto, vesti, veste – anume: „liber”, „liberă”, „libere” -, limitându-se, cum s-a văzut la „vesel, voios”, „veselă, voioasă”, „veseli / voioşi; „vesele, voioase”.

Cum se ştie, astfel de sensuri „evoluate” –ajunse în conotaţie -, mai „norocoase” decât sensurile de bază, din denotaţie, de la care au pornit – devin mai cunoscute decât cele de bază. A se vedea, de ex., baxtalo „norocos” – ca sens 1, de bază -, respectiv „fericit” – ca sens 2, dar mult mai extins în înţeles şi în echivalări.

Prin urmare, sasto-vesto?, sasti-vesti? şi saste-veste? cunosc, pe lângă echivalentele cele mai uzitate – „sănătos-voios?”, „sănătoasă-voioasă?”, „sănătoşi-voioşi?/ „sănătoase-voioase?”- şi sensurile iniţiale, anume: „întreg şi liber?”, „întreagă şi liberă?”, „întregi şi liberi / libere?”. De bună seamă că ultima formă, cea de plural, trebuie să fie responsabilă pentru o astfel de evoluţie a sensului celor două adjective din cuvântul compus saste – veste, devenit, ulterior, expresie, formulă de salut.

În mod normal, s-ar recurge la forme atestate în limbă, dar – în situaţia specială a limbii rromani, anume că s-a scris destul de târziu în această limbă – ele lipsesc. Ne rămâne doar să recurgem la logica înnobilării de sens a cuvintelor dintr-o în limbă. Şi, în felul acesta, dacă ne întoarcem la vremea din proximitatea dezrobirii, este de presupus că, în momentul în care familiile („pâlcurile”, „formaţiunile”, „cetele”) de rromi dezrobiţi se întâlneau, întrebarea firească era „Saste, veste?”, cu sensul prim al acestor doi termeni, anume „[Sunteţi] toţi, întregi (în efectiv complet) – liberi (în stare liberă)”, ca apoi construcţia să devină „Sănătoşi – voioşi?”, adică formula atât de cunoscută nouă astăzi, Saste-veste?

24 ianuarie 2010                                          prof. univ. dr. Gheorghe Sarău

(aparut in dec. 2010, in Romanothan, editor: Vasile Ionescu)

 

 

 

 

 

 

 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: