Gheorghe Sarau


articol despre limba rromani

Posted in Uncategorized de gheorghesarau pe aprilie 24, 2011

                             Ce vorbim? Astea chiar sunt vorbe “ţigăneşti”?

Saste – veste?

În mai toate limbile întâlnim expresii a căror semnificaţie iniţială nu poate fi explicată, ele însă fiind utilizate de vorbitori în continuare. Aşa, de pildă, unor expresii româneşti li s-au putut descifra logica sau contextul iniţial în care au apărut (v. „a auzi câinii în Giurgiu”, „ai lu’ peşte / ai lu’ peştii”, ba chiar şi varianta – cu „remorcă stilistică”- „ ai lu’ peşte sărat”), altora li s-au găsit două explicaţii (v. „La Caracal, unde s-a răsturnat carul cu proşti!”), în cazul unor expresii ori sintagme s-au identificat mai multe soluţii, iar în cele mai multe cazuri expresiile sunt folosite cu exactitate, în context potrivit, dar originea lor nu îi este cunoscută vorbitorului şi, de cele mai multe ori, el nici nu este preocupat de acest aspect.

O expresie ce circulă în limba rromani, ca formulă de salut, este saste – veste? (la pl.), cu forme specializate pentru masculin, singular („sasto-vesto?”) şi pentru feminin, singular („sasti-vesti”?). La un prim impuls, vorbitorul este îndreptăţit să traducă prin „sănătoşi-voioşi?”, respectiv prin „sănătos-voios” (m., sg.) şi „sănătoasă-voioasă” (f., sg.).

Dar acestea sunt sensurile evoluate ale cuvintelor, căci sensurile lor de bază funcţionează, evident, cu alte accepţiuni, de multe ori vorbitorul nefăcând nicio legătură între acestea: sasto (adj., m., sg.) „întreg, tot” – ca prim sens -, iar pentru că un om, să spunem, este „întreg”, înseamnă că el este şi „sănătos”, similar, pentru formele de f., sg. „sasti” („întreagă, toată”, prin extindere şi „sănătoasă”) şi de m., f., pl.  „saste” (prin generalizare, „întregi, toţi”, dar, ca al doilea sens şi „sănătoşi”).

Şi al doilea termen din sintagma analizată în cele trei ipostaze, anume „vesto”, „vesti”, „veste”, se comportă, analog, înregistrând ca sens circulant mai extins înţelesurile de „voios” (sasto), „voioasă” (sasti), „voioşi” şi, prin generalizare, şi „voioase” (saste). De menţionat că generalizarea se produce şi în alte situaţii (v. ćhave „băieţi, flăcăi”, dar şi „copii” în general – fără a se face deosebirea că printre băieţi sunt şi fete – sau bakre echivalat prin „oi” şi nu, neapărat, prin forma de bază, „berbeci” (substantiv de gen masculin, la pl.).

Dar şi aici, vorbitorul „uită” sensul de bază pentru vesto, vesti, veste – anume: „liber”, „liberă”, „libere” -, limitându-se, cum s-a văzut la „vesel, voios”, „veselă, voioasă”, „veseli / voioşi; „vesele, voioase”.

Cum se ştie, astfel de sensuri „evoluate” –ajunse în conotaţie -, mai „norocoase” decât sensurile de bază, din denotaţie, de la care au pornit – devin mai cunoscute decât cele de bază. A se vedea, de ex., baxtalo „norocos” – ca sens 1, de bază -, respectiv „fericit” – ca sens 2, dar mult mai extins în înţeles şi în echivalări.

Prin urmare, sasto-vesto?, sasti-vesti? şi saste-veste? cunosc, pe lângă echivalentele cele mai uzitate – „sănătos-voios?”, „sănătoasă-voioasă?”, „sănătoşi-voioşi?/ „sănătoase-voioase?”- şi sensurile iniţiale, anume: „întreg şi liber?”, „întreagă şi liberă?”, „întregi şi liberi / libere?”. De bună seamă că ultima formă, cea de plural, trebuie să fie responsabilă pentru o astfel de evoluţie a sensului celor două adjective din cuvântul compus saste – veste, devenit, ulterior, expresie, formulă de salut.

În mod normal, s-ar recurge la forme atestate în limbă, dar – în situaţia specială a limbii rromani, anume că s-a scris destul de târziu în această limbă – ele lipsesc. Ne rămâne doar să recurgem la logica înnobilării de sens a cuvintelor dintr-o în limbă. Şi, în felul acesta, dacă ne întoarcem la vremea din proximitatea dezrobirii, este de presupus că, în momentul în care familiile („pâlcurile”, „formaţiunile”, „cetele”) de rromi dezrobiţi se întâlneau, întrebarea firească era „Saste, veste?”, cu sensul prim al acestor doi termeni, anume „[Sunteţi] toţi, întregi (în efectiv complet) – liberi (în stare liberă)”, ca apoi construcţia să devină „Sănătoşi – voioşi?”, adică formula atât de cunoscută nouă astăzi, Saste-veste?

24 ianuarie 2010                                          prof. univ. dr. Gheorghe Sarău

(aparut in dec. 2010, in Romanothan, editor: Vasile Ionescu)

 

 

 

 

 

 

 

Reclame

Ismet Jasarevici, din Serbia, despre rolul lui Gheorghe Sarău în promovarea limbii rromani comune

Posted in Uncategorized de gheorghesarau pe iulie 20, 2018

 Iata ce scrie dl. Ismet Jasarevici, din Serbia, fost dirijor Orchestra Radio, unul dintre primii profesori de rromani din ex-Iugoslavia (Cosovo, in 1984), acum profesor de rromani in Serbia, doctorand in rromani:

” Sarau, profesore, ramov tuqe pe amari khetani rromani ćhib, sava sikadan amare ternen, siklǒvnen, studentoren, siklarnen andar-i Rumunia thai vazdian olengo identiteto thai kultura po jekh ućo profesionalo nivelo, savo vi me vi o prof. Marcel andi Francia, vi o Karlo andi Espania, vi amare phrala andi Latvia , Bulagaria, Croatia, bare respektoça, sikaven paćiv tire edukacaqe vi ande institucie sistemoske vi avral instituce sistemoske, tire laćhe pozitivo entuzijazmosa, lingvistikane ʒanglimaça, tire bare voǎça, vi tire laćhe referatonçar pe maśkarthemutne konferencie andi Croatia, Swedia, Serbia, Polonia,…th. av., soske aver lingvisturia, Univeryiteturia thai siklarna sikade bari paćiv tire pedagogiaqe, tire metodenge, savençar guglardan thai paśardan na numa generacien andi Rumunia no vi man vi phure vi mirre amalen, save dikhen pi amari khethani ćhib sar phurt sumnakuni andi laćhi xaćarutni buhli Europutni komunikacia e sa e dijalektonengi phangle ande amari khetani internacionalo ćhib.

Nais tuqe vaś: i sa literatura, vaś e inspektora rromane ćhibaqe, vaś-e sa profesora(460) so iklile andari Univeryiteta ando Bukurest. Nais tuqe pe sa Nacionalo thai internacionalo Olimpiade rromane ćhibaqe andi Rumunia, nais so vi e siklǒvnen rromane chibaqe andar-i Serbia dian voja – phaka te uran karing pesqi khetani ćhib. Tu san od DAD pozitivo miśkimasko rromane ćhibako andi Rumunia thai Lumia, savo si Develstar dino, savo lokhes, lokhes keres i komunikacia savore manuśençar thai putres o laćho drom vaśo prosperiteto e rromengo trujal i edukacia. Tiri edukacia del amen ʒanglipen e ʒanglimaça amen sam zorale, te keras vi amenge vi averenge laćhipen SAR TU SO KERES, PROFESORE!

Profesore Sarau, ando oktobar 2018 kerava jekh bari ekspozita khetane e Maceleça e Courthiadeesqo ” I rromani ćhib – barvalipe vas-i edukatia thai ververipen”

Tiri edukacia si and-i historia e rromane khetane chibaqi, ma bistar so vi me – sar phuro  Rom – profesori „rromane ćhibako e elementonçar nacional kulturaça „vi sar doktoranto rromane ćhibako – dav tuke baro baro respekto, pativ, tire ʒanglimaske, tire pedagogiake, tire metodenge, save vi i akdemia e ʒantrengi bare respektosa dikhen kodolese so si odothe o lingvistikano ʒanglipen e rromane lingvistongi sava tu duśle thai haćarutne sikaves kai rese te reses. Kodolese ma xa xoli!!! Tu san o profesori profesorengo e rromane ćhibako!

But si pustika so ande lumia ramon amare lilvarne, no tu san jekh e cra manuśendar so ramol oficielne rromane ćhibaça, tire putika śai ramon milionuri Roma a pustika thai literatura sava na-i ola olaki oficielno Internacionalo xramopen, aćhol sar jekh lokalo informacia thai vi tuqe vi mange avel BEZEX kana dikhas so keren varesave Roma, savenge si o intereso numa te len peske varesave love a e rromane ćhibake thai e kulturake na dukhal olen o śero.

Tu, Sarau, na-i san phrala RRom, ama tu san sar phrala – ćaće phenav tuqe – sar śel, sar milja,Rroma!! Sa so ramosardan ćacipen si !!! Me jertisarav man, ando anav amare jekhimasko, amare dromesko karing amari khetani ćhib/…/.

Profesore, ma mukh e rromen bi dudesko po drom e chibaqo!

Baxtarav tiri buti, tiri familia, baxtarav e Ionel Kordovan (amare doktorantos e rromane chobako) thai sa e siklarnen kasa ʒanas amen andar/ o arakhavipen pe Internacionalo Olimpiade rromane ćhibake. Sastimaça! Ismet Jasarevic„”

I know the rromani language from God himself!

Posted in Uncategorized de gheorghesarau pe iulie 20, 2018

Well … I raised their Romani nation through a common Romani language, and some of them who woke up now (Romani extremists, Romani racists) curse at me, like I am gajeu/ a stranger, that is Romanian – and how do I know the language? That I could not have learnt the language so well, if only I had lived among the gipsies … What a blind, what a gregarious way of thinking! I know the language from God himself! When you go to the dentist, you as a Romani, in pain, you do not ask yourself anymore what origins the dentist has, right? You go to a SPECIALIST; you are not interested in his origins. They (those few noisy Romani racists who have smitten the on-line network  with dumps on my address on their personal blogs, etc.) say they want to write in Romanian alphabet … (!) That they want to give up the common Romani language in schools and to make schoolbooks on those four dialects … This will maybe happen in the 33rd millennium. Until then, God has put Mr. Prof. univ. Dr.Marcel Courthiade of INALCO Paris, as from 1982 until 1989, to design an international Romani alphabet, good for all the dialectal varieties of this language. And – because it is an excellent alphabet – the Romani International Union adopted it in April 1990 at the 4th International Romani Congress in Warsaw. And Romania, through MEN and cultural bright Romani leaders, since then, brought it to the school and university system since then. I, Gheorghe Sarau, entered the Romani linguistic movement in 1983, and in 1990, when I saw the official Romani alphabet, I brought my first Romani-Romanian dictionary into this official Romani alphabet at the Kriterion Publishing House, where I published it in April 1992 (it sat there for two years!). Then I made all the Romani textbooks and the Romani university courses, auxiliary materials, dictionaries, training structures for the Romani language, summer schools, university courses, university departments, for daily and for distance learning, series of Romani teachers and school mediators, etc, etc, etc. Now, after 28 years, there have appeared some detractors of the common Romani language (that is, the common language is how to say that, it is in Romanian, the language of ACUM, not Acu ‘, Acus, Acusi, Acusea, Acusica, Acuşilea, Amu ‘Amus, Amusi, Acmu, Acuma…),  the language of snow, snow blizzard, snowfall,- meaning, everything that is synonymous, everything that represents antonyms,- I have repaired the altered forms, I have put into work the means of enriching the language(trough old Romani suffixes, trough prefixes, composition, words borrowed from other languages),and so on as in all MODERN languages, without destroying the dialects as I have FALSELLY been reproached by the dilettante and racist Romani. I saved the language, I saved the pure lexic from the dialects, I ennobled it. I did what nobody did in this world: besides theory, I have implemented the fruits of my research. No one in the world has ever had whole SERIES OF SCHOOL EDUCATION manuals from the 1st till the 10th grade, plus the University ones! NO ONE,NOT A SINGLE PERSON NOWHERE, NEVER, and if they continue to denigrate  me and my Romani followers, they will be left with nothing. Because THE DEVIL DESTROYS AND GOD CREATES! I have worked with God and I will continue to do so! The wicked, the envious, the wretched, the ones tear apart of their PERSONAL weakness (not the honest and respectful Romani people) will fall and become dust because of their wickedness, envy and pride. Let the Lord take care of them! Amen!

De ce mă denigrează unii ca Marian Nuțu Cîrpaci?

Posted in Uncategorized de gheorghesarau pe iulie 18, 2018

Pai… le-am ridicat neamul rrom printr-o limba rromani comună si unii, care s-au trezit acum (extremisti rromi, rasisti rromi) ma injura, ca – cica – sunt gajeu, adica român – si de unde stiu eu limba? Ca nu puteam invata bine limba decât dacă trăiam în țigănie…Ce orbi, ce mod de gândire gregar! Exact de la Dumnezeu o stiu! Când mergi la dentist, tu ca rrom, rupt de durere, nu te mai intebi ce nație e dentistul, nu? Mergi la SPECIALIST, nu te intereseaza nația lui. Ei (cei cațiva rasisti rromi, gălăgioși și care au împuțit rețeaua virtuală cu dejecții la adresa mea, pe blogurile lor personale etc.) spun ca vor sa scrie in alfabet românesc…(!), că vor ca în școli să se renunțe la limba rromani comună, ci să se facă manuale pe cele 4 dialecte…Asta va fi poate in mileniul 33. Până una alta, Dumnezeu l-a pus pe dl. prof. univ. dr. Marcel Courthiade de la INALCO Paris, ca de prin 1982 si pana in 1989, sa conceapă un Alfabet internațional rrom, bun pentru toate varietățile dialectale ale acestei limbi. Și – pentru că e un alfabet excelent – Uniunea Internațională rromani l-a adoptat în aprilie 1990, la al 4-lea Congres Internațional Rrom, de la Varșovia. Iar România, prin MEN și liderii culturali rromi luminați de atunci, l-a adus în sistemul școlar și universitar. Eu, Gheorghe Sarău, am intrat in mișcarea lingvistică rromani în 1983, iar în 1990 – văzând alfabetul oficial rrom, am și dus primul meu dicționar rrom-român în acest alfabet oficial rrom, la Editura Kriterion, unde l-am publicat în aprilie 1992 (a stat doi ani acolo!). Am făcut apoi toate manualele de rromani și cursurile universitare de rromani, materiale auxiliare, dicționare, structuri de formare pentru rromani, școli de vară, cursuri universitare, secții universitare la distanță și la zi, serii de profesori de rromani și de mediatori școlari etc etc. etc. După 28 de ani, au apărut acum niște detractori ai limbii rromani comune (adica, limba comună ar fi cum să spunem că e în română, limba lui ACUM, nu a lui Acu’, Acuș, Acuși, Acușea, Acușica, Acușilea, Amu’, Amuș, Amuși, Acmu, Acuma…), limba lui zăpadă, nea, omăt – adică tot ce înseamnă sinonime, tot ceea ce reprezintă antonime, am reparat formele alterate, am pus la lucru mijloacele interne de îmbogățire a limbii (prin sufixe vechi rrome, prin prefixe, compunere, calchieri), mă rog, ca în toate limbile MODERNE, fără a distruge dialectele cum FALS mi se reproșeaza de către diletanți și rasiști rromi. Eu am salvat limba, am salvat lexicul curat din dialecte, am înnobilat-o. Am făcut ceea ce nu a făcut nimeni in lume: pe lângă teorie am și implementat roadele cercetării mele. Nimeni în lume nu a avut și nu are TOATA SERIA DE MANUALE ȘCOLARE de la cl. I la cl. a X-a, plus cele universitare! NIMENI, NIMENI, NICIUNDE, NICIODATA si , daca vor continua cu denigrarea mea și a discipolilor mei rromi, nu vor avea în continuare nimic. Căci DIAVOLUL DISTRUGE, IAR DUMNEZEU FACE! Eu am lucrat cu Dumnezeu și cu el voi lucra și în continuare! Răii, invidioșii, nemernicii, cei sfâșiați de neputințele lor PERSONALE (nu ale bieților rromi cinstiți și plini de respect) se vor nărui și se vor face praf din pricina răutății, invidiei și mândriei lor. Să-i lăsăm în plata Domnului! Amin!

Angela Ciochina, Da-mi mana prietene! Cântă: Angela Ciochină (17 aprilie 1955-7 iulie 2015) Versuri: S. Minea Muzică: repertoriu internațional Dă-mi mâna ta, prietene I. De unde vii, dă-mi mâna, prietene, În orice zi să fii mai bun pe lume! De unde vii, mâna să mi-o dai! De unde vii, dă-mi mâna, prietene, Nu rătăci, căci pe un drum anume vei întâlni zori de luna mai! R: Alege drumul, prietene, Cel mai avântat, unde zâmbete te-așteaptă! Lasă de-o parte grijile, Privește lumea cu-ncredere în viață! Hai pune-ți brațul, prietene, Pe umărul meu cu încredere în viață, Adună în cale florile, Culoare vieții oricând să dai și cântă! II. De unde vii, dă-mi mâna, prietene, În orice zi să fii mai bun pe lume! De unde vii, mâna să mi-o dai! De unde vii, dă-mi mâna, prietene, Nu rătăci, căci pe un drum anume vei întâlni zori de luna mai! R: Alege drumul, prietene, Cel mai avântat, unde zâmbete te-așteaptă! Lasă de-o parte grijile, Privește lumea cu-ncredere în viață! Hai pune-ți brațul, prietene, Pe umărul meu cu încredere în viață, Adună în cale florile, Culoare vieții oricând să dai și cântă! Alege drumul, prietene, Cel mai avântat, unde zâmbete te-așteaptă! Lasă de-o parte grijile, Privește lumea cu-ncredere în viață! Hai pune-ți brațul, prietene, Pe umărul meu cu încredere în viață, Adună în cale florile, Culoare vieții oricând să dai și cântă!. Dă-mi mâna ta, prietene;

Posted in Uncategorized de gheorghesarau pe iulie 27, 2017

Angela Ciochina Da-mi mana prietene

De ce m-am dat jos de pe facebook? Sostar dinem man tele opral o fejsbuko? Da, in 10 ani, am totalizat cam 3 ani de facebook, caci m-am inscris si reinscris de patru ori. Ieri dupa masa am decis sa ma extrag din spatiul facebook. „De ce?” – m-au intrebat multi. Am crezut, tot timpul, ca acolo voi putea posta materiale care sa-i intereseze pe cei angrenati in educatia si cultura rromilor. Dar, am observat, foarte multi nu se bucurau pentru materialele sau informatiile asezate acolo, ci parca abia asteptau sa aiba un nou prilej sa-si exprime fata de mine si de munca mea invidiile, neputintele, banuielile, acuzele, jignirile venite dinspre niste ingrati, frustrarile „pseudo-stiintifice” venite din partea unor diletanti in domeniul limbii rromani etc etc. Vedeam cum aceste dejectii se aruncau sub ochii nepasatori ai celor care imi cunosc bine munca si s-au bucurat in viata asta de ajutorul meu inmiit…Si taceau. Atunci, pentru ce, cui serveste prezenta mea acolo, intr-un spatiu asmanator celui in care te expui trecand linistit pe strada si te trezesti injurat? Putin zis… Nu pot tine piept raului acesta, hidrei; eu am de lucru – si inca mult, atat cat imi va ingadui Dumnezeu – asa ca am considerat ca este mai bine sa comunic, civilizat – aici, pe e-mail – cu oamenii civilizati, interesati de ceea ce fac, sa le raspund cu ajutorul meu. De aceea, va rog pe toti cei care doriti sa-mi transmiteti intrebari, rugaminti etc. sa folositi imeilul meu {sarau_2006@yahoo.com} Doamne, ajuta-ne si fereste-ne de oameni rai, de invidii si uneltiri tesute in jurul nostru si izvorate din neputintele unora, fereste-ne de ispite, de rele si de calamitati, de mandrie si de judecata nedreapta! Gheorghe Sarău

Posted in Uncategorized de gheorghesarau pe iulie 27, 2017

Va rog scoateti articolul colonelului Zarnescu de pe pagina, in care spune lucrurile rautacioase de mai jos! Va dezonoreaza sa gazduiti asa ceva!

Posted in Uncategorized de gheorghesarau pe mai 25, 2014

Draga moderator!

Va rog scoateti articolul colonelului Zarnescu de pe pagina in care spune despre mine lucrurile rautacioase de mai jos! Va dezonoreaza sa gazduiti asa ceva!

Este un mesaj ce instiga la ura fata de semeni! Nu cred ca acesta este scopul paginii Dvs! Nu mai vorbim de nivelul pseudostiintific pe care autorul respectiv il demonstreaza.

Cu multumiri,

prof. unv. dr. Gheorghe Sarau

Pasul care ma priveste:

„”Dar iată şi ce spune un ţigan care se străduieşte, din răsputeri, să acrediteze limba „romani“ şi a scris chiar un dicţionar „rrom-român“ (!): «Am lăsat la final o explicaţie pe care, mai mult sau mai putin, o datoram cititorilor. Am optat pentru termenul de “rrom” si nu de “tigan”, nu atât pentru faptul ca ultimul este perceput de catre comunitatea rroma internationala ca fiind peiorativ, ci pentru simplul motiv ca de un mileniu încoace rromii îsi spun în limba lor rrom (sg.) “rrom”/ rromá (pl.) “rromi” si nu “tigan(i)” (acesta din urma fiind un termen prin care au fost denumiti rromii în Imperiul Bizantin la începutul acestui mileniu). Asadar, este bine de stiut ca rromii s-au adresat si se adreseaza între ei, în limba rromani (tiganeasca), prin formula: “Tu san rrom?” (”Tu esti rrom?”) si nu printr-o formula aberanta de tipul “Tu san cigan?” (”Tu esti tigan?”). Deci, forma legitima este rrom si nu tigan. Nu pierdem nimic daca o folosim. Nici italienii nu-si fac probleme, de pilda, ca ROMA ar putea fi pus în legatura cu Rromá “rromii (tiganii)” ori sintagma FORO ROMANO ar fi confundata cu cea din limba rromani (tiganeasca) Fòro rromanó (sau rromano fòro) “orasul rrom (tiganesc)” etc etc.»

 

Am citat, ad litteram, din Gheorghe Sarău, RROMII, INDIA şi LIMBA RROMANI, Bucureşti, 1997, pag. 161-162, luată de pe http://www.pdffactory.com. Cât despre semnele diacritice, vizate mai înainte, ca şi în articolele anterioare, importanţa lor este evidentă şi din citatul de mai sus, postat, precum şi în materialele din publicaţiile electronice, cel mai adesea, tot fără diacritice: lipsa lor măreşte confuzia dintre români şi „romani“ – căci între timp, văzându-se cu „măgarul legat la gard“, ţiganii l-au uitat pe al doilea „r“, pus, de altfel, după scandalul de la mijlocul deceniului ’9 al secolului trecut, produs de folosirea vocabulei „rom“. De fapt, după cum se vede, şi „filologul“ Sarău este nevoit, aici, după scamatoria „rrom“/„rromani“, să precizeze, în paranteză, „ţigan“ şi „ţigănească“. Or, pentru străini, când văd scris „rromani“ şi „romani“, apoi „romani“ fără â, nu ştiu că primele două cuvinte se referă – tendenţios şi subversiv, e-adevărat! – la ţigani, iar ultimul la „români“ fără diacritice, în presa electronică!

 

Evident, „profesorul“ de ţigănească (pardon, de „limba“ romali/romani/romanes) Sarău aduce argumente ideologice şi absolut false, pentru că realitatea este exact inversă: toţi ţiganii îşi spun între ei ţigani şi nu ar fi ştiut că sunt „romi/rromi“ dacă nu le-ar fi băgat prostii în cap unii ca Gheorghe Sarău, Nicolae Gheorghe, Nicolae Păun et comp. Să meargă, acum, la Roma, la Livorno, Neapole etc., Gheorghe Sarău şi să-i întrebe pe italieni cum este cu Roma şi cu Foro Romano – dacă se confundă sau nu cu „comunitatea roma“ sau „Fòro rromanó“! Şi să vedem dacă ar mai scăpa cu viaţă! Iar noi încă le mai răbdăm impertinenţa, poluarea limbii şi a mediului înconjurător!””

Fotografii la ed. a II-a a Concursului national de creatie in limba rromani, Targu Mures – Adamus, Laureatii

Posted in Uncategorized de gheorghesarau pe februarie 22, 2014

Fotografii la ed. a II-a a Concursului national de creatie in limba rromani, Targu Mures - Adamus, Laureatii

Fotografii de la a doua editie a Concursului national de creatie in limba rromani, 2013, Targu Mures – Adamus

Posted in Uncategorized de gheorghesarau pe februarie 22, 2014

Fotografii de la a doua editie a Concursului national de creatie in limba rromani, 2013, Targu Mures - Adamus

Gheorghe Sarau, Aida Moga (Atat cat stim), Bucuresti: Editura Sigma, 2013, 284 p. + 55 fotografii

Posted in Uncategorized de gheorghesarau pe decembrie 17, 2013

Dragi de toti,

 

A aparut, in 12.XII. 2013, la Editura Sigma din Bucuresti, cartea dedicata Aidei Moga, ilustra cantareata din a doua generatie de muzica usoara romaneasca, artista de revista intre 1955 – 1969. Lucrarea este elaborata de Gheorghe Sarau si cuprinde 284 p., 55 fotografii de familie. Cartea costa 34 lei si se poate obtine de la Libraria Editurii Sigma (strada Luigi Cazavilan nr. 12, la intersectie cu str. G-ral Berthelot; urcand dinspre Stirbei pe strada Putu cu plopi (unde este casa lui Constantin Tanase), sau tot din Stirbei Voda, din fata Palatului Stirbei, peste strada, spre Luigi Cazavilan si intersectia cu G-ral Bethelot).
Aida Moga, prin anii ‘60

Nascuta la Timisoara, in 12 ianuarie 1926, pe numele Aida Radulescu, Aida Moga avea sa moara in 27 iulie 2001, la Bucuresti. Sora sa, Lavinia Radulescu, de asemenea cantareata de muzica usoara (cunoscuta ca Lavinia Slaveanu), se nascuse la 22 dec. 1923.
Cele doua surori debuteaza, ca liceene, in calitate de compozitoare, Radio Romania transmitandu-le doua compozitii la vremea aceea.
Aida Radulescu se casatoreste, mai intai, cu Eugen Goldis (directorul de succes al firmelor de incaltaminte BATA si DRATA, cu care a avut-o pe Dana Adriana), apoi se casatoreste cu procurorul militar – Alexandru Sidor (ramanand vaduva), dupa care – cu actorul Dorin Moga (cinci ani), ca apoi, intre 1958-1977 sa fie casatorita cu renumitul maestru emerit al sportului (rugbi), Titi Ionescu. Cu acesta, Aida Moga are o fiica, Vanda Ionescu (casatorita pe numele de Winter, in Germania, din anul 1991), care ne-a ajutat mult cu fotografii, informatii si cu un capitol scris de dansa, Mama.
In prefata cartii am adresat multumiri mai multor persoane care ne-au ajutat in proceul de documentare, ca: Aurel Storin, cel care timp de o jumătate de secol a fost secretarul literar al Teatrului de Revistă „Constantin Tănase“ și care ne-a oferit, cu mare amabilitate, două dintre lucrările sale de mare importanță pentru memoria acestei instituții și pentru reperele culturale românești, în general; scenograful Dumitru Abăcioaiei, cântărețul de muzică ușoară Doru Tufiș (cu care Vanda de Winter cântase la barul „Melody“). Multumirile noastre s-au indreptat si spre taragotistul Ion Milu, inspectorul școlar Gheorghe Manda și învățătorii pensionari Dumitru Vișescu șiDumitru Drăghici – tuspatru cărășeni (tatal Aidei fiind din Crusovat, Caras Severin) –, sociologul Valentin Pepenel și avocatul Lazăr Gruneanțu, ambii de la Timișoara, diplomatul Carmen Podgorean, profesorul de limbă germană Alexandru Szepesi ș.a.
În final, se cuvine arătat că acest demers este dedicat, deopotrivă, Aidei Moga, dar și familiei sale extinse – care a reunit în timp o serie de personalități românești -, dar, credem, se constituie și într-o modestă încercare, atât cât a fost posibilă, de recompunere, fie și într-o formă fragmentară, a contextului socio-cultural din perioada comunistă, cu bunele și relele de atunci.

In atas aveti:
– o melodie interpretata de Aida Moga!
– coperta
– indicele de nume (cel de mai jos), caci am selectat unele nume de persoane si denumiri de institutii cu legatura directa ori indirecta la activitantea si viata Aidei Moga,

Va dorim lectura placuta!
Cu multumiri,
Gheorghe Sarau

Indicele de nume (selectiv)
Abacioaiei, Dumitru; Anastasiu, Dorin; Andreescu, Aurelian; Andrei, Andreea; A.R.I.A. (Agentia Romana de Impresariat Artistic); Arsinel, Alexandru; Badea, Doina; Balanuta, Leopoldina; Bals, Teodor ; Beligan, Radu; Berechet, Mihai; Besoiu, Ion; Birlic, Grigore; Birsan, Const.; Bogardo, Florin; Boxan, Mia [Maria Gheorghiu]; Braia, Mia; Bunea, George; Calboreanu, Eugenia (cas. Zicheli); Caloianu, Florica; Caragiu, Toma;Caraman –Fotea, Daniela;Caramitru, Ion;Cassian, Nina (n. sub numele Renée Annie Cassian); Cassian, Simona; Caciulescu, Horia; Calinescu, Puiu;Carja, Ion Carstea, Elena; Chiriac, Corina; Ciachir, Dan; Ciobanu, Lucretia; Ciuhandu, Smaranda; Cirjan, Constantin;Constantin, Nicu; Constantiniu, Cornel;Corneanu, Nicolae v. Nicolae (Mitropolit al Banatului);Cosmin, Luminita (Georgeta Nicolescu); Cosma, Viorel; Cosma, (Teddy) Theodor; Cosmin, Luminita; Cotabita Gabriel Cotaru, Mihaela; Craciunescu, Lia; Craciunescu, Rodica; Cristinoiu, Ion; Crisan, Mircea [numele adevarat: Mauriciu Craus / Kraus;Cupcea – v. Surorile Cupcea;Daminescu, Adrian; Dan, Sorina [numele adevarat: Sarica Saraga]; D.A.N.I.C. – Directia Arhivelor Nationale Istorice Centrale;Danovski, Oleg; Dascalescu, Camelia; De Winter, Peter; Deda, Edmond; Delmar, Florentin [Florian Milea]; Demetriad, (Honorius) Noru; Demetru, G. (DumitruGeorgescu); Dendrino,Gherase; Dichiseanu, Ion; Dinescu, Nicolae; Dinica, Gheorghe; Dinicu, Sile (Vasile); Dobrescu, Viky; Dona, Nuti; Donea, Willy; Donose, Vasile; Dorian, Florian; Dorobantu, Gabriel; Draghici, Constantin; Draghici, Dorina; Dragoi, Sabin; Elenescu, Emanuel; Falticineanu, Bitu; Felea, Aurel; Florea, Marina; Fortunescu, Madeleine; Frunzetti, Ion; Frunzetti, Nicolae; Fugaru, Cornel; Fujan, Peter; Ganea, Puiu; Gavris, Emil; Geambasu, Petre; Gheorghiu – Dej, Gheorghe; Gheorghiu, Maria v. Mia Boxan; Giroveanu, Aurel; Goldis, Adriana Dana; Goldis, Eugen Ioan; Goldis, Serban Radu; Grigorescu, Valentiu; Grigoriu, Angel; Grigoriu, Cezar; Grigoriu, George; Grozuta, Alexandru; Gusti, Petre; Hentia, Sava; Herlea, Nicolae; Hodovanschi, Rodion; Hrusciov, Nikita Sergheevici;Iancu, Misu; Ianoli, Mara (Mara Malineanu); Imre, Alex.[andru = ”Sanyi”]; Ionescu, Coman; Ionescu, Dan; Ionescu, Didi; Ionescu, Emanuel; Ionescu, Eugenia;Ionescu, Fabius; Ionescu, George; Ionescu, Ioana; Ionescu, Luigi; Ionescu, Mia; Ionescu, Mihai; Ionescu, Sandra (casatorita Ressu); Ionescu, Titi (Dumitru Mihail); Ionescu, Vanda; Iordache, Toni; Iordache, Stefan; Iordachioaie,Daniel Nouri; Iures, Marcel; Jula, Alexandru; Kardos, Stefan; Kosak, Surorile v. Surorile Kosak; Körössy, Jancy [János];Kreisky, Bruno; Lambru, Faramita; Lataretu, Maria; Lucaciu, Teodora; Luican, Ion; Lulescu, Alexandru; Malagamba, Sergiu; Marga, Gigi; Marga, Retta v. Doina Badea; Marinescu, Luky [Lucretia; “Lucky Mihaescu”];Matei, Roxana; Maurer, Ion Gheorghe; Maximilian, Mihai (Puiu); Malineanu, Henry; Mihalache, G.[eorge]; Militaru, Vasile; Mirea, Eugen; Moculescu, Horia; Moga, Aida; Moga, Dorin; Moise, Virgil; Molda, Paul Popescu [Pavel Ioan Popescu];Moldoveanu, Cezarina; Motica, Ilona; Neagrean-Brudascu, Sava; Negrin, Harry; Nicolae [Nicolae Mihail Corneanu], Mitropolit al Banatului; Nicolaescu, Iolanda, zisa “Tutu”; Nicolaescu, Sergiu; Nitescu, Nicolae; Noica, Constantin; Noreanu, Alin; Oancea, Nicolae; O.S.T.A.– Oficiul pentru Spectacole si Turnee Artistice; Pascu, Gaby; Patrichi, Cornel; Patrichi, Gina; Patrichi, Nicolae; Paunescu, Jean; Paraianu, Marin; Parau, Constantin; Paslaru, Margareta; Petrescu, Gica; Petrovici, Ion; Podgorean, Carmen; Podgoreanu, Gerry [Jerry]; Popa, Temistocle; Popescu, Aurica; Popescu, Molda Paul [Pavel Ioan Popescu]; Popescu, Stela; Presley, Elvis Aaron; Prossi,Liviu Gabriel; Radu, Ioana [Eugenia (Jana); Radulescu, Ciupi [Gheorghe Ciuperca]; Radulescu, Cornelia (Neli); Radulescu, Dem; Radulescu, Paula; Radulescu, Victor; Rautu, Leonte; Ressu, Ion; Romcescu, Adrian; Rotaru, Eugen; Rotaru, Vasile; Runceanu, Mihaela Valentina; Sachelarie, Clery; Sarau, Gheorghe; Savin, Cornelia [= Cornelia Radulescu]; Savin, Gh. Ioan; Sandulescu, Jeny;Scupra, Marina; Selassie, Haile [Haile Selassie I al Etiopiei]; Sereea, Maria; Sidor, Alexandru; Similea, Angela; Slaveanu, Lavinia (n. Radulescu, sora Aidei Moga; Socol, Ion; Solomonescu, Gelu [Virgiliu]; Spataru, Dan; Stoenescu, Nicu; Storin, Aurel; Stroe, Nae (Nicolae Stroe [Stroe Nacht]; Sukarno, Achmed (n., sub numele Kusno Sosrodihardjo); Surorile Cupcea; Surorile Kosak; Serban, Radu; Serban, Zizi [Zizi Horvat]; Serbanescu, Horia; Stefanescu Goanga, Petre; Tandin, Costica; Tapalaga, Rodica; Tanase, Constantin; Tanase, Maria;Teodosiu, Cornelia; Timis, Vasile; Tomazian, Vasile; Trio Grigoriu; Tudor, Ionel; Tudorache, Olga; Tufis, Doru; Turcu, Theodor – Doru; Udila, George; Udila, Ilie; Ursulescu, Octavian; Urziceanu, Aura; Vasile, Cristian; Vasilescu, Ion; Verea, Lissete; Veselovski, Vasile; Vicoveanca, Sofia; Vintila, Ion; Voica, Marina; Voinescu, George; Vornicu, Tudor; Vraca, George; Wüsteman, Dana v. Goldis, Adriana Dana; Zaharescu, Radu s.a.
Am revenit pe vechiul meu e-mail :sarau_2006@yahoo.com
My new address (e-mail): sarau_2006@yahoo.com
Mirri nevi adresa si i purani mirri adresa (!): sarau_2006@yahoo.com

II. Despre cartea Aida Moga, v. Interviu luat de Anca Ionescu lui Gheorghe Sarau, difuzat duminica, 16 febr. 2014 de Radio Romania Cultural.

Cantece rrome cantate de Gheorghe Sarau

Posted in Uncategorized de gheorghesarau pe decembrie 10, 2011
Pagina următoare »